Adevăruri ascunse. Volumele I și II

https://www.youtube.com/live/cifZ7TuQAMw?si=ymfMCdXmrtQhnNYq

https://www.youtube.com/live/cifZ7TuQAMw

„Hiperboreii locuiesc în părţile îndepărtate lîngă templul lui Apolo. Ei sînt cu totul nedeprinşi la război şi se trag, după cum spun tradiţiile, din neamul titanilor celor vechi; ei sînt stabiliţi sub suflul cel rece al lui Boreas şi cinstesc pe un rege din neamul arimaspilor... la hiperboreeni s-au născut zeii.” Pindar (518–438 î.e.n.), Ode Olimpiane şi Pythianicee

„După moartea lui Hyperion – se povesteşte – fiii lui Uranos şi-au împărţit între ei domnia. Cei mai vestiţi au fost Atlas şi Cronos, Atlas a primit domnia de lîngă Ocean (Marea Neagră), iar oamenilor de pe acele meleaguri li s-a spus atlanţi... Atlanţii care locuiesc în regiunile roditoare pe ţărmurile Oceanului, întreceau cu mult – pare-se – pe vecinii lor prin evlavie şi prin ospitalitate. Ei afirmă că leagănul zeilor este ţara lor...” Diodor din Sicilia (80–20 î.e.n.), Biblioteca istorică, Cartea III, LX

,,...axa boreală, în jurul căreia se învîrtea Universul, atingea pămîntul la gurile Istrului, pe teritoriul hiperboreenilor sau geţilor.” Pliniu cel Bătrîn (23–79 e.n.), Naturalis Historie IV, 26z

„Nu ne putem îndoi – din cele spuse de Posidoniu – şi, de asemenea, bizuindu-ne pe întreaga istorie a geţilor, că în neamul lor, zelul religios a fost din toate timpurile trăsătura dominantă a acestui popor... Este foarte probabil ca în secolele de mai tîrziu, Zamolxe să fi convins pe geţi, să ducă o viaţă pitagoreică, fiindcă i-a găsit dispuşi pentru filozofie.” Strabon (63 î.e.n.–26 e.n.), Geografia VII, 3

„Nu pot să trec sub tăcere, faptul că întotdeauna am fost admiratorul, mai mult decît al tuturor, al acestui nume prin excelenţă nobil al unui neam, care crede din adîncul inimii lui în nemurirea sufletelor, căci, după judecata mea, condamnînd puternic moartea, ei capătă un curaj neţărmurit de a înfăptui orice; după cum se vede, neamul geţilor s-a ivit aşa din totdeauna de la natură, el a fost şi este un popor cu totul aparte şi veşnic.” Bonaventura Vulcanius, De literis et lingua getarum sive gothorum, Lyon, 1597