Adevăruri ascunse. Volumele I și II
Autor: Constantin Olariu Arimin
Titlu: Adevăruri ascunse. Istoria secretă a neamului românesc. Volumul I
Adevăruri ascunse. Istoria secretă a neamului românesc. Volumul II
ISBN 978-630-95008-0-9 (ISBN general)
ISBN 978-630-95008-1-6 (ISBN volumul I)
ISBN 978-630-95008-2-3 (ISBN volumul II)
https://www.youtube.com/live/cifZ7TuQAMw?si=ymfMCdXmrtQhnNYq
https://www.youtube.com/live/cifZ7TuQAMw
„Hiperboreii locuiesc în părţile îndepărtate lîngă templul lui Apolo. Ei sînt cu totul nedeprinşi la război şi se trag, după cum spun tradiţiile, din neamul titanilor celor vechi; ei sînt stabiliţi sub suflul cel rece al lui Boreas şi cinstesc pe un rege din neamul arimaspilor... la hiperboreeni s-au născut zeii.” Pindar (518–438 î.e.n.), Ode Olimpiane şi Pythianicee
„După moartea lui Hyperion – se povesteşte – fiii lui Uranos şi-au împărţit între ei domnia. Cei mai vestiţi au fost Atlas şi Cronos, Atlas a primit domnia de lîngă Ocean (Marea Neagră), iar oamenilor de pe acele meleaguri li s-a spus atlanţi... Atlanţii care locuiesc în regiunile roditoare pe ţărmurile Oceanului, întreceau cu mult – pare-se – pe vecinii lor prin evlavie şi prin ospitalitate. Ei afirmă că leagănul zeilor este ţara lor...” Diodor din Sicilia (80–20 î.e.n.), Biblioteca istorică, Cartea III, LX
,,...axa boreală, în jurul căreia se învîrtea Universul, atingea pămîntul la gurile Istrului, pe teritoriul hiperboreenilor sau geţilor.” Pliniu cel Bătrîn (23–79 e.n.), Naturalis Historie IV, 26z
„Nu ne putem îndoi – din cele spuse de Posidoniu – şi, de asemenea, bizuindu-ne pe întreaga istorie a geţilor, că în neamul lor, zelul religios a fost din toate timpurile trăsătura dominantă a acestui popor... Este foarte probabil ca în secolele de mai tîrziu, Zamolxe să fi convins pe geţi, să ducă o viaţă pitagoreică, fiindcă i-a găsit dispuşi pentru filozofie.” Strabon (63 î.e.n.–26 e.n.), Geografia VII, 3
„Nu pot să trec sub tăcere, faptul că întotdeauna am fost admiratorul, mai mult decît al tuturor, al acestui nume prin excelenţă nobil al unui neam, care crede din adîncul inimii lui în nemurirea sufletelor, căci, după judecata mea, condamnînd puternic moartea, ei capătă un curaj neţărmurit de a înfăptui orice; după cum se vede, neamul geţilor s-a ivit aşa din totdeauna de la natură, el a fost şi este un popor cu totul aparte şi veşnic.” Bonaventura Vulcanius, De literis et lingua getarum sive gothorum, Lyon, 1597
Această carte adună poeme despre anotimpuri, animale, joc și mirarea copilăriei, scrise cu o sinceră grijă pentru lumea celor mici. Versurile Elenei Mărunțelu își propun să-i apropie pe copii de frumusețea naturii, de prietenie și de bucuria descoperirii, cultivând în același timp sensibilitatea, curiozitatea și respectul pentru tot ceea ce îi înconjoară.
Profesor de limba și literatura română, autoarea vede poezia ca pe o călătorie educativă, în care copiii învață să observe, să simtă și să iubească. În rime jucăușe și imagini luminoase, aceste texte devin pași timizi spre lectura de mai târziu și spre o relație afectivă cu cartea.
Cartea este o invitație la liniște, joacă și imaginație – pentru cititori mici și mari, deopotrivă.
Vasile Poenaru