Coșul pentru cumpărături va fi folosit de cititorii din România.
Cititorii din Diaspora sunt rugați să comande cartea de pe situl Amazon corespunzător țării în care locuiesc sau de aici.
Viaţa şi literatura
Proza Doamnei Irinel Giurgea Kornbaum poartă amprenta a două trăsături bine distincte, delimitate de locul în care se petrec faptele, întâmplările, evenimentele narate. Unele care se desfăşoară în ţară, începând cu copilăria, adolescenţa, cu anii de şcoală şi facultate şi primele contacte cu profesia de medic pediatru în unităţi sanitare din Bucureşti, apoi ce cele de după 1970, când este nevoită, ca împreună cu soţul să părăsească ţara şi să se stabilească în Franţa, la Lyon, unde trăieşte şi în prezent. Copilăria, petrecută în zona Nicoreştiului, în satul natal Piscu-Corbului, are în centrul ei, bine creionate, portretele părinţilor: tatăl, Andone Giurgea, medic („Toţi îl iubiseră. El era doctorul lor, al tuturor, al săracilor, al amărâţilor”) deţinător al unor întinse suprafeţe de teren cultivate cu viţă de vie, se stinge de tânăr. Mama, Alexandra, ia în primire responsabilităţile gospodăreşti, precum şi îngrijirea şi educarea celor doi copii: Irinel şi Dan. Plecarea la şcoală, urmarea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti, căsătoria cu inginerul chimist Simon Kornbaum („Şimi nu era numai soţul meu, era însăşi viaţa mea”), anii de „producţie” ca medic pediatru la Spitalul CFR şi Policlinica Griviţa,sunt cuprinse în pagini de evocare firească, sinceră, autentică.
Instaurarea epocii comuniste cuprinde un spaţiu larg în textele autoarei. Asistăm la tot felul de abuzuri, frustrări, şi restricţii, lipsurile de tot felul devin dominantele unei existenţe nesigure de azi pe mâine, imposibilitatea comunicării directe, a libertăţii de exprimare, omul aproape că nu mai are identitate, nu ştie de unde vine şi unde merge, trecutul se năruie în tunelele întunericului, securitatea introduce spaima până şi de umbra ta. E o lume de iad pe care autoarea reuşeşte să o surprindă în toate detaliile şi esenţele ei particulare. Tocmai aici remarcăm spiritul de observaţie al autoarei, dublat de puterea de pătrundere în miezul problemelor care frământă epoca, scoţând la iveală destine umane urmărite în evoluţia lor tragică, cu lux de amănunte filtrate prin sensibilitatea unui suflet părtaş, participativ direct, alături de protagoniştii tuturor povestirilor cuprinse în această carte, la marea tragedie umană de la sfârşitul secolului al XX-lea.
Am înţeles-o într-o după amiază de vară petrecută la poalele domoale ale dealurilor ce înconjoară Piscu-Corbului, Satul ei natal, Raiul ei, Raiul ei adevărat de pe acest pământ românesc.
Cartea de proză scurtă (aşa o numesc eu) este indiscutabil o mărturie care rămâne, se citeşte cu interes, oferă o lectură captivantă, cuceritoare. O recomand cu căldură şi ţin să-i mulţumesc autoarei că a izbutit, ca în două seri de început de martie 2016, să-mi răscolească sufletul cu multiple furtuni metafizice.
Dionisie Duma
0 |
O viaţă excepţională
Există artiști care, prin muzica lor, devin simboluri ale unei epoci, ale unor trăiri intense, ale unor poveşti de viaţă presărate cu lumini şi umbre. Mirabela Dauer este un astfel de nume, un nume care, de decenii, rezonează cu sensibilitatea publicului românesc. Biografia „Mirabela: Prin ochii sufletului”, scrisă de Raoul – un omagiu adus unei cariere excepţionale – este o incursiune profundă în universul interior al uneia dintre cele mai iubite cântărețe din România.
Această carte, pe lângă prezentarea realizărilor artistei, vorbește cu totală sinceritate despre bucuriile, luptele, sacrificiile şi momentele de graţie care au modelat viaţa Mirabelei Dauer. Prin paginile ei, descoperim atât artistul care a încântat generaţii întregi, cât şi omul din spatele reflectoarelor, femeia care a trecut prin provocări, care a cunoscut suferinţa, dar care a ales mereu să meargă mai departe cu inima deschisă şi cu aceeaşi iubire pentru muzică.
Mirabela Dauer, un fenomen muzical, a fost şi este totodată o forţă a naturii, o voce care transmite emoţie pură, un suflet care a dăruit și continuă să dăruiască publicului său tot ce avea mai bun. De la primele sale apariţii şi până astăzi, fiecare melodie interpretată de ea a devenit o parte din memoria afectivă a celor care au avut privilegiul să o asculte. Cu toate acestea, în spatele zâmbetului său cald şi al prezenţei scenice impresionante, se ascunde o poveste complexă, o istorie de viaţă care merită spusă.
Raoul, artistul şi prietenul care a cunoscut-o îndoaproape, a avut privilegiul de a surprinde esenţa Mirabelei nu doar ca interpretă, ci şi ca om. Cu un stil narativ sensibil şi profund, el ne oferă o perspectivă autentică asupra parcursului său artistic şi personal. Cartea surprinde momente-cheie din copilăria artistei, relaţia sa cu familia, debutul în muzică, dar şi greutăţile care au încercat-o de-a lungul timpului.
Un element definitoriu al acestei biografii este felul în care Mirabela Dauer a reuşit să rămână mereu fidelă esenţei sale, în ciuda provocărilor vieţii. Nu a fost un drum uşor, dar a fost unul parcurs cu demnitate, pasiune şi un devotament nemărginit faţă de muzică. A cânta a fost şi este pentru ea un mod de a exista, o formă de catharsis, un limbaj prin care şi-a exprimat cele mai profunde trăiri.
„Muzica a fost altarul la care mi-am îngânat durerile, dar şi locul în care am celebrat viaţa” pare să ne spună fiecare pagină a acestei cărţi. Fiecare vers, fiecare notă muzicală interpretată de ea a avut un ecou în inimile celor care au ascultat-o. Aceasta este, de fapt, puterea adevăraţilor artişti: capacitatea de a transforma experienţa personală în ceva universal, de a face ca fiecare ascultător să se regăsească în cuvintele puse pe muzică.
Pe lângă succesul fulminant şi aplauzele nesfârșite, cartea atinge şi momente mai puţin cunoscute ale vieţii Mirabelei: suferinţa pierderii, greutăţile personale, luptele interioare, dar şi renaşterea, puterea de a merge mai departe. Această dimensiune a biografiei o face cu atât mai valoroasă, pentru că ne prezintă un portret complet al artistei, nu doar imaginea strălucitoare de pe scenă, ci şi vulnerabilităţile, îndoielile, momentele de cumpănă.
„Mirabela: Prin ochii sufletului” este o carte despre o carieră de excepţie; totodată, este un testament al unei vieţi trăite cu pasiune, al unei femei care a transformat fiecare experienţă, fie ea fericită sau dureroasă, într-o lecţie. Pentru cititori, volumul reprezintă o oportunitate de a o descoperi pe Mirabela Dauer atât ca artist, cât și ca om, cu toate frumuseţile şi fragilităţile sale.
Această carte este un omagiu adus unei vieţi închinate artei şi publicului. Este, de asemenea, o invitaţie la introspecţie, la aprecierea marilor artişti ai generaţiei sale, la înţelegerea faptului că, dincolo de muzica ce ne încântă, există suflete care poartă poveşti complexe, pline de lumină şi umbră.
Fie că sunteţi fani de-o viaţă ai Mirabelei Dauer sau că abia acum descoperiţi povestea ei, această carte vă va atinge sufletul. Veţi descoperi o voce inconfundabilă, dar și o viaţă excepţională, o femeie care a înfruntat furtunile vieţii cu graţie şi curaj, o artistă care şi-a lăsat amprenta asupra muzicii româneşti şi care continuă să inspire generaţii întregi.
Vasile Poenaru