Lună plină. Proză scurtă

    30,00 lei 30,00 lei 30.0 RON

    30,00 lei

    Option not available

    This combination does not exist.

    Add to Cart

    Autor: Mirabela Gabriela Jitaru


    Pentru comenzi, ai trei variante:
    1. folosește coșul de cumpărături („Add to Cart”) de mai sus sau
    2. scrie un e-mail la [email protected] sau
    3. sună la 0212600125 sau 0722156408.
    Față de prețul afișat, vei primi o reducere de 20% în cadrul campaniei noastre „Stai acasă și citește / Și de virus te ferește!”.
    Plata la primirea  coletului. 30 de zile drept de retur. 
    La prețul cărții se adaugă 15--25 de lei cheltuieli de expediere, în funcție de distanță și de greutatea coletului, dar ai:
    livrare gratuită la comenzi de peste 200 lei
    Cumpără acum și primești cartea în minimum 1 zi, maximum 7 zile.

    Pentru comenzi, dacă vă aflați în România, folosiți coșul de cumpărături de mai sus, scrieți la [email protected] sau sunați la 0722156408, 0212600125.

     

    Cititorii din străinătate sunt rugați să comande cartea prin acest link:

    (în curs de apariție)

     

    Ediția digitală iBookSquare.ro se poate accesa la acest link:

    http://ibooksquare.ro/Books/ISBN?p=978-606-049-185-9

    (în curs de apariție)

     

    Ediția digitală Google Play / Google Books se poate accesa la acest link:

    (în curs de apariție)

    Odoo • Image and Text

      Despre carte

    Volumul cuprinde douăsprezece povestiri inspirate din cazuri reale, unele dintre ele vechi și foarte vechi, ce cresc în intensitate și suspans pe măsură ce sunt citite. Întâmplări din mediul rural ce sunt povestite iarna la gura sobei iar la finalul fiecăreia te întrebi dacă povestea e reală sau e doar ficțiune. Autoarea le-a ascultat pe fiecare în parte de la persoane care le-au auzit în copilărie de la părinți sau bunici, iar unele dintre ele au fost trăite pe propria piele. Intensitatea suspansului crește cu fiecare poveste citită făcându-ți la propriu pielea de găină!

    Frumusețea unei luni pline într-o noapte senină de vară trezește la viață puterea unor forțe întunecate, iar curajul vrăjilor și al descântecelor e mai mare în această perioadă. În fiecare sat există cu siguranță câte o bătrână care știe să facă astfel de lucruri sau câte o nebună căreia dragostea i-a luat cândva mințile. Dar mai presus de toate astea, există credința în Dumnezeu a țăranului cu care luptă întotdeauna împotriva răului!

    Lectură plăcută!

     

    Interviu cu

    Mirabela Gabriela Jitaru

     

    Anda Lua: 1. Pentru cititorii care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?

     

    Mirabela Gabriela Jitaru: Desigur! În primul rând, vreau să se știe că scrisul pentru mine e o pasiune. Iar eu am de ceva timp trei joburi cu normă întreagă. Primul e cel de mamă a doi copii: un băiețel de cinci ani – Tudor – și o fetiță care de-abia a împlinit trei ani – Iulia. Cel de-al doilea job e cel de soție și totodată de gospodină în casă. Iar cel de-al treilea e cel din spital pentru că lucrez într-un institut al sănătății.

    Pasiunea pentru scris am descoperit-o de puțin timp, dar mi-am dat seama că fiecare persoană vine pe acest pământ cu un dar. Depinde de fiecare în parte dacă îl descoperă sau nu.

     

    2. Cum a apărut pasiunea pentru scris în viața ta?

     

    Aici ar fi mai multe de spus. Cred că dintotdeauna am avut înclinație spre literatură și istorie. Cu gramatica și matematica mi-a fost însă mai greu. Încă din copilărie mi-a plăcut să citesc și îmi amintesc cu drag timpul petrecut printre rafturile interminabile ale bibliotecii din școală. Mi-a fost întotdeauna ușor să fac compuneri sau o caracterizare a unui personaj, descrieri sau rezumate și acest lucru nu mi se părea, ca altor persoane, un lucru foarte greu. Prima povestire pe care am scris-o și care m-a impresionat foarte mult a fost și prima din volumul de povestiri; am pus-o pe hârtie după ce o colegă mi-a povestit despre un vis care i se repetase de câteva ori și care părea a fi identic. Iar apoi o altă colegă mi-a povestit un caz asemănător… Gândul mi-a rămas la visele lor și am simțit un impuls special. Mi-am spus în clipa aceea: „Dacă nu scriu această povestire, nu voi avea liniște!” și așa a apărut  ,,Drumul spre Bucium”. Apoi o altă colegă a venit cu o altă povestire reală și am scris-o și pe aceea… și tot așa, până am ajuns la douăsprezece povestiri.

    Acum lucrez la următoarea culegere de povestiri.

     

    3. Cât de importantă este cercetarea pentru tine atunci când scrii o carte?

     

    În volumul de povestiri ,,Lună plină" ,cercetarea a fost mai mult decât necesară. A fost foarte important să aflu cât mai multe detalii despre fiecare personaj în parte, altfel nu aveam cum să duc povestirea la bun sfârșit!

     

    4. Care a fost prima carte pe care ai citit-o?

     

    Cum era de așteptat, din literatura obligatorie pentru copiii din clasele primare, care este și acum una dintre cărțile mele preferate: „Din lumea celor care nu cuvântă” de Emil Gârleanu.

     

    5. Spune-ne despre stilul tău de a scrie; care este diferența dintre stilul tău și a altor scriitori?

     

    Am încercat să aduc cât mai mult posibil cititorul într-o atmosferă diferită de cea care ne înconjoară și, deși cred că pentru marea majoritate a oamenilor cele mai multe detalii din povestiri sunt imposibile, unele lucruri există cu adevărat printre noi chiar dacă noi nu credem în ele. Pentru mine, ca autor, e foarte important să aduc cititorul într-o atmosferă cât mai veridică și mi-am dorit să-i dau cititorului, prin povestirile mele, fiori pe șira spinării.

     

    6. Ce alte pasiuni mai ai pe lângă scris?

     

    Cred că prima ar fi cititul. Și nu orice și oricând! De obicei seara, după o zi încărcată de muncă, prefer să mă întind în pat și să pun mâna pe o carte bună. Nu obișnuiesc să mă uit la știri sau telenovele. La cât de multe lucruri am de făcut într-o zi, simt câteodată că nu îmi mai ajunge timpul.

    O altă pasiune ar fi filmul și teatru. Îmi plac cele bune și de calitate și de fiecare dată când am timp merg la cinema sau la Teatrul Național din Iași.

     

    7. Obișnuiești să scrii zilnic?

     

    Cum am mai spus, sunt un om ocupat; aș vrea să am mai mult timp liber la dispoziție... Iar în zilele când îmi propun să scriu se poate întâmpla să nu am inspirație și oricât de mult m-aș strădui am impresia că nimic nu-mi iese așa cum vreau. Dar sunt și zile când vreau doar să stau și să scriu, dar nu am timp, pentru că unele lucruri din viața de zi cu zi sunt câteodată mult mai importante. Acum știu că inspirația nu vine oricum și oricând!

     

    8. Cum vezi scrisul; ca pe o pasiune sau ca pe un loc de muncă?


    Pentru mine a fost și va rămâne o pasiune. Niciodată nu am văzut scrisul ca pe o corvoadă. Pur și simplu mi-am lăsat imaginația să zboare! Desigur, au fost și momente când a trebuit să mă gândesc bine la unele scene, la care am muncit mai mult timp. Ideea mea a fost simplă la început: am vrut să scriu ceva diferit, dar inspirat din fapte reale! O carte pe care s-o citești și să îți dorești s-o recomanzi și altor personae care iubesc literatura.

    Anda Lua